Bulă, Ștrul și Itic se joacă de-a indienii

Erau trei frați: Bulă, Ștrul și Itic, care stăteau în cort și se jucau de-a indienii și fețele palide. Deodată se aude un zgomot de afară.

Bulă, curajos, spune:

– Pasul meu e ușor ca al pisicii sălbatice, iar privirea ageră ca a vulturului, frații mei albi să fie fără grijă, mă duc eu să văd ce se întâmplă.

Iese din cort. Liniște. Poc! se aude de afară. Intră Bulă în cort cu un ochi vânăt. Nici un comentariu, nici un zgomot.

După încă zece minute, se aude alt zgomot afară. Ștrulă se ridică și spune:

– Pumnul meu zdrobește orice dușman. Frații mei să nu aibă teamă, mă duc eu să văd ce se întâmplă.

Iese. Liniște, deodată poc! Intră Ștrul în cort cu un ochi învinețit. Liniște. Se așază. Se scurg alte minute, iarăși un zgomot. Itic se ridică, își ia pistolul și spune:

– Trag cu arma ca un duh al savanei și mă furișez ca o umbră a nopții, frații mei să nu aibă teamă, mă duc să văd ce se întâmplă.

Iese din cort. Liniște, deodată se aude poc! Itic intră în cort cu un ochi învinețit.

După câteva minute, intră tatăl celor trei în cort și spune:

– Ce-ați făcut, mă? Ați călcat pe greblă?!